De vocație artist

Home / De vocație artist

Florin Bogardo a fost un artist complet. Compozitor, interpret, instrumentist, orchestrator, textier, regizor muzical. Piese precum “Cum e oare?”, “Ora cântecului”, “Să nu uităm trandafirii”, “Un fluture şi o pasăre”, “Tu eşti primăvara mea”, “Balada pescăruşilor albaştri”, “Ani de liceu” şi multe altele au devenit mari succese ale muzicii româneşti.

Pe lângă creaţiile de muzică uşoară, Florin Bogardo a compus muzică simfonică, vocal-simfonică, de cameră, coruri, cântece pentru copii, muzică electronică. A realizat aranjamente şi orchestraţii de muzică uşoară românească şi internaţională.

Florin Amedeo Bogardo s-a născut la 16 august 1942, în Bucureşti. Părinţii săi, Oronzo (1903-1987) şi Elena Bogardo (1913-1966), originari din Drăgăşani, erau avocaţi.

Tatăl său era de origine italiană.

Florin Bogardo a fost botezat, în rit catolic, pe 10 ianuarie 1943, iar pe 19 mai 1953, a primit prima împărtăşanie la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti.

La frageda vârstă de cinci ani, începe să ia lecţii de pian cu profesoara Cici Manta.

Aşa cum este scris în Ediţia de Colecţie a ziarului “Jurnalul Naţional”, dedicată marelui compozitor, în 1959, la doar 17 ani, Florin Bogardo compunea fantezii şi preludii pentru pian, lieduri, coruri, teme cu variaţiuni.

În perioada 1956-1960, urmat cursurile Liceului “Nicolae Bălcescu” din Bucureşti.

În vara anului 1961 este admis la Conservator după ce, cu un an înainte, nu fusese primit pentru simplul motiv că avea “origine nesănătoasă”.

Astfel, în perioada 1961-1967 urmează cursurile Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, secţia compoziţie, clasa prof. Anatol Vieru. Compozitorul a mai studiat cu: Dragoş Alexandrescu (teorie-solfegii), Tudor Ciortea (forme muzicale), Emilia Comişel (folclor), Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Victor Iuşceanu (teorie-solfegii), Myriam Marbe (contrapunct şi fugă), Aurel Stroe (orchestraţie), Ovidiu Varga (istoria muzicii).

În 1966, la doar 24 de ani, Florin Bogardo îşi pierde mama. Moartea mamei l-a marcat profund.

În perioada 1967 (imediat după absolvirea Conservatorului) – 1982, Florin Bogardo a fost angajat ca regizor muzical la Radioteleviziunea Română.

Debutează, ca textier şi compozitor, cu piesa “Un cântec pentru tine”, interpretată de Valentin Baciu. Piesa a fost difuzată pentru prima oară la Radio, pe 26 septembrie 1961.

Debutul oficial şi consacrarea definitivă în faţa publicului are loc în cadrul primei ediţii a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’63”. Piesa “Cum e oare?”, care a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor, devine un mare succes, în interpretarea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.

Margareta Pâslaru şi Florin Bogardo au avut o colaborare de mare succes. Margareta Pâslaru a interpretat şi a scris textele pieselor de succes “Ca tine nu e nimeni” (1963) şi “Nu-i nimic” (1966), Florin Bogardo fiind primul compozitor care o solicitat-o ca textieră. Câţiva ani târziu, Margareta Pâslaru a mai lansat alte două piese semnate Florin Bogardo “Să nu uităm trandafirii” (1968) şi “Casa mea” (1976).

Începând cu 1963, Florin Bogardo figurează pe un număr foarte mare de albume colective (peste 60), apărute la casa de discuri “Electrecord”.

Începând cu 1963, Editura Muzicală îi publică majoritatea compoziţiilor de muzică uşoară.

În perioada 1963-1989 a apărut în peste 100 de emisiuni TV.

Din 1967, începând cu “Iubirea cea mare” îşi interpretează propriile compoziţii. Printre succesele sale de cantautor se numără: “Atunci când am venit pe lume”, “Eminescu ţie”, “Frumoaso cu ochi limpezi”, “Iertarea”, “Izvorul nopţii”, “Ora cântecului”, “Tablouri”, “Un om, o viaţă”, etc.

Multe din compoziţiile sale din perioada 1963-1976, au beneficiat de mai multe variante interpretative, printre care şi cele ale compozitorului.

În perioada 1963-1976 a compus piese care au fost interpretate de cei mai în vogă solişti ai momentului cum ar fi: Dorin Anastasiu, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Valentin Baciu, Sergiu Cioiu, Mihai Dumbravă, Ruxandra Ghiaţă, Puica Igiroşanu, Mihaela Mihai, Horia Moculescu, Margareta Pâslaru, Smaranda Toscani, etc. 

În anii’60 şi prima parte a anilor‘70, Florin Bogardo a avut nişte colaborări de mare succes cu interpreţii Dorin Anastasiu (6 piese), Aurelian Andreescu (4 piese), Doina Badea (3 piese), Mihai Dumbravă (2 piese) şi Mihaela Mihai (6 piese).

Florin Bogardo a interpretat şi piese pe muzica altor compozitori precum Aurel Giroveanu, Remus Teodorescu şi Paul Urmuzescu.

Florin Bogardo a compus muzică pe versuri de Aurel Baranga, Geo Bogza, Lucian Blaga, Virgil Carianopol, Ioana Diaconescu, Mihai Dumbravă, Nicolae Dumitru, Ovidiu Dumitru, Mihai Eminescu, Madeleine Fortunescu, Eugen Frunză, Saşa Georgescu, Tania Lovinescu, Tedora Popa Mazilu, Ion Popa Argeşanu, Margareta Pâslaru, Marin Sorescu, Mihai Stănescu, Nicolae Tăutu, etc.

Ca textier, Florin Bogardo a scris versurile pieselor “Iubirea cea mare”, “Tablouri” (adaptare după Marin Sorescu), “Plop înfrânt”.

În 1968 devine membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Tot în 1968 lansează unul dintre cele mai mari succese ale sale şi totodată o piesă de referinţă din muzica românească. “Să nu uităm trandafirii”. Piesa a fost lansată de Margareta Pâslaru şi, ulterior, preluată de un număr impresionant de interpreţi. Piesa a fost interpretată cu succes si de (]n ordine cronologică) Florin BogardoMihaela Mihai, Marina Voica, Stela Enache. Există şi o variantă în limba franceză, interpretată de Sergiu  Cioiu şi o alta în limba spaniolă, interpretată tot de Margareta Pâslaru.

La Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’71” (22 – 25 iulie 1971), Florin Bogardo o cunoaşte pe Stela Enache, cea care avea să-i fie alături timp de 38 de ani.

Cei doi s-au logodit pe 15 august 1971, iar pe 8 septembrie 1971 s-au căsătorit. Împreună au doi copii: Laura (n. 24.10.1976) şi Anton (n. 02.07.1979).

Din 1971, Florin Bogardo compune aproape în exclusivitate pentru Stela Enache.

 

Stela Enache – Florin Bogardo a fost unul dintre cele mai de succes şi longevive cupluri din muzica românească. Colaborarea lor a rezultat în 76 de piese.

Dintre acestea amintim succesele (în ordine alfabetică): “Ani de liceu”, “Apari iubire”, “Balada pescăruşilor albaştrii”, “Ca un tren ne pare viaţa”, “Catrene”, “Cândva, o luntre albă”, “Ce-ngâna vântul pe viori”, “Ce simţi când eşti îndrăgostit”, “Cum pot să te conving şi ce să fac”, “Dansul e ca o vrajă”, “Dăruieşte-mi acest ceas de iubire”, “Dimineţile mele”, “Dorul, flacără nebună”, “E o poveste de amor”, “Extemporal la dirigenţie”, “Hai, vino şi stai lângă mine”, “În numele iubirii”, “Îndrăgostiţii lumii”, “Întâia oară”, “Întrebare, întrebare”, “La steaua”, “N-ai să mă poţi uita”, “Printr-un sărut”, “Să pot”, “Trandafirul”, “Vino-n codru, la izvor”, “Vraja sărutului”, etc.

În perioada 1976-1992 a compus muzica pentru 10 filme artistice, cele mai cunoscute fiind “Declaraţie de dragoste” (1985), “Liceeni” (1986) şi “Extemporal la dirigenţie” (1988).

Florin Bogardo trecut în cartea “Parada muzicii uşoare”, scrisă de Edmond Deda (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din România, Bucureşti), care a apărut pe piaţă în noiembrie 1968.

A mai fost trecut în cărţile: “Meridianele cântecului” (Editura Muzicală, martie 1989), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea, Mică enciclopedie muzicală (Editura Aius – Craiova, 1997) scrisă de Iosif Sava şi Luminiţa Vartolomei, “Alternative Pop-Dance” (Editura Humanitas Educaţional, 05 februarie 2004), scrisă de Titus Andrei şi Daniela Caraman Fotea.

La începutul anilor ’90, Florin Bogardo se retrage din lumea artistică.

În perioada 1990-1992, în interpretarea Stelei Enache, compozitorul a mai lansat piese precum “Învaţă-ne, Doamne, iubirea” (1990), “Rugăciune” (1990) (ambele Premiate de Uniunea Compozitorilor), “Ca un tren ne pare viaţa” (1990), “Care din noi?” (1991),

Ultima sa participare la o competiţie de muzică uşoară a fost în mai 1992, la concursul TV “3 din 10 pentru un Show”, cu piesa “E o poveste de amor”, interpretată de Stela Enache.

Pe 3 iunie 2008, un incendiu care i-a afectat locuinţa, l-a marcat profund.

Ultimul interviu radio, acordat de Florin Bogardo, a avut loc în toamna anului 2008, cu prilejul lansării albumului de colecţie “80 de ani de muzică în 80 de melodii” (4 CD-uri), editat de Radio România. Colecţia a fost lansată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înfiinţarea Radio România. Dintre cele 80 de melodii selecţionate, Florin Bogardo a ocupat locul 1 cu piesa “Tu eşti primăvara mea”, interpretată de Aurelian Andreescu.

Pe 15 august 2009, cu o zi înainte de a împlini 67 de ani, Florin Bogardo ne-a părăsit prematur. Compozitorul suferea de câţiva ani de probleme cardiace. A fost înmormântat pe 17 august 2009, la Cimitirul Bellu Catolic.

O serie de materiale cu şi despre Florin Bogardo, puteţi găsi la Pagina Oficială Facebook a artistului. http://www.facebook.com/FlorinBogardo?ref=ts&fref=ts

 

Material realizat de Mircea Nicolau